România are o legislație excepțională dedicată animalelor. Ea a apărut fie ca obligație de îndeplinit în mediul politic și legislativ european, fie ca reacție la întâmplări nefericite în care au fost implicați oameni și câini. Din păcate, această legislație a rămas un conținut formal și nu a devenit un instrument cunoscut și activ. Adică, legile nu se aplică. 

Victimele acestei realități sunt animalele, banii publici și sănătatea publică. Se cheltuie enorm din bugetele comunităților pentru activități incoerente, precare și violente, în timp ce calitatea vieții animalelor de companie rămâne la același nivel rușinos și inacceptabil pentru țările europene. Neștiută, ridiculizată sau prost înțeleasă, stă alături trauma oamenilor care suferă pentru suferința animalelor.