România are cele mai scăzute cheltuieli de sănătate pe cap de locuitor din Europa (6,5%; OECD Health Statistics, 2021). Această investiție redusă a dus la un deficit de profesioniști în domeniul sănătății mintale, cu doar aproximativ 5,6 psihiatri și 1,5 psihologi la 100.000 de locuitori, semnificativ sub media europeană (Observatorul Global al Sănătății, Organizația Mondială a Sănătății; date din 2016). Cercetarea în domeniul sănătății mintale este la fel de subfinanțată, rezultând în date limitate despre prevalența afecțiunilor de sănătate mintală și despre accesibilitatea opțiunilor de tratament.
Aceste lipsuri din sistemul de sănătate afectează în mod disproporționat cei aproximativ 2 milioane de adulți români cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, un grup demografic deosebit de vulnerabil la provocările de sănătate mintală. Datele limitate disponibile în țară sugerează o prevalență pe parcursul vieții a tulburărilor de sănătate mintală de 13% (Florescu et al., 2009), cu doar 2,5% dintre români diagnosticați oficial (Institutul Național de Statistică). În schimb, într-un studiu realizat de noi în 2021 pe 1.294 de studenți din toată România (98% cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani; raport în pregătire), am constatat că peste 60% se confruntă cu simptome de anxietate și depresie, 20% având un diagnostic oficial— de 4-8 ori mai mult decât în estimările naționale anterioare. Studiul a constatat, de asemenea, rate semnificativ mai mari în rândul grupurilor minoritare, cum ar fi studenții LGBTQ+. Deși aceste cifre au fost exacerbate de pandemia COVID-19, ele reflectă provocările mai ample cu care se confruntă adulții tineri, în special minoritățile marginalizate, în gestionarea sănătății mintale.
De remarcat este și că accesul la servicii profesionale este extrem de limitat în România. Un studiu anterior a estimat un timp mediu de 22-23 de ani între apariția simptomelor și prima încercare reușită de căutare a ajutorului (Florescu și colab., 2009). Într-adevăr, în studiul nostru, am constatat că doar 9,4% dintre studenți au accesat psihoterapie. Printre cei care nu caută terapie, cea mai frecventă barieră raportată (citată de 45,1% dintre participanți) a fost faptul că nu își pot permite servicii, urmată de neperceperea unei nevoi (34,7%) și lipsa de informații despre opțiunile disponibile (25,9%). În mod clar, adulții tineri din România au o nevoie urgentă de servicii accesibile de sănătate mintală și îndrumări pentru găsirea psihologilor sau psihiatrii potriviți.
Harta Specialiștilor Mental Health for Romania abordează în mod direct aceste lipsuri, conectând beneficiarii cu servicii de sănătate mintală accesibile și incluzive. De la lansarea platformei, am centralizat pe hartă peste 300 de psihologi, psihiatri, consilieri psihologici și logopezi, dintre care 235 oferă servicii la preț redus sau gratuit pentru grupurile vulnerabile, inclusiv refugiați, victime ale violenței sexuale sau domestice și membri ai comunităților LGBTQ+. Până în prezent, estimăm că peste 50.000 de persoane au accesat platforma noastră cel puțin o dată și aproape 1.500 au găsit sprijin adecvat pentru sănătatea mintală prin intermediul acesteia.
Harta este complet gratuită atât pentru cei ce o accesează cât și pentru specialiștii incluși. Dorim ca acest aspect să rămână neschimbat. Toate fondurile strânse pe Galantom servesc la administrarea și dezvoltarea hărții – recrutarea și verificarea noilor specialiști, procesarea feedbackului primit, înărcarea informațiilor pe platformă, dezvoltarea de noi filtre și feature-uri, actualizarea datelor etc.